Marian
Lupu, Președintele Partidului Democrat într-un interviu pentru
agenția eNews.
eNews: În ajunul vizitei Președintelui
României în
Republica Moldova, PDM avenit cu o declarație, în care a caracterizat
vizita actuală drept argument a îmbunătățirii relațiilor bilaterale, în
speranță că vizita va contribui la semnarea imediată a Tratatului de
bază și Tratatului la frontieră, precum și trecerea la o fază mai
pragmatică în relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și România.
S-au confirmat așteptările Dumneavoastră?
Marian Lupu:
Nimic nu
se hotărăște în două zile. Vizita a purtat mai mult un caracter simbolic
– pentru a depăși perioada de confruntare, de fapt a fost discutat și
un set de măsuri concrete. Sigur, noi am prefera prezența a mai puține
emoții și mai mult pragmatism în cadrul a astfel de vizite, dar repet,
această vizită a fost una specială. Această vizită a avut loc după o
lungă perioadă de repaus, și unele „strigăte sufletești” dintr-o parte,
dar și din altă parte erau inevitabile. A adeverit, ori nu vizita
oficială așteptările noastre? O să vedem, totul abia începe, un mare
entuziasm este atît la Chișinău cît și la București, există dorință de a
dobîndi un progres semnificativ în mai multe direcții ale cooperării
bilaterale, și mai întîi de toate la chestiunea legată de parteneriatul
european, îndreptat spre urgentarea procesului de integrare a Republicii
Moldova în Uniunea Europeană. Această atitudine, pozitivă și
constructivă nu trebuie destrămată pe discuții inutile și neproductive
pe probleme minore. Trebuie exploatat acest nou start la potențial
maxim.
eNews: Discuţiile asupra semnării Tratatului de
Bază
și Tratatului la Frontieră nu va fi o barieră pentru continuitatea
relațiilor bilaterale? Președintele Băsescu a declarat, că niciodată nu
va semna acest Tratat, care restabilește granița dintre Moldova și
România. Probabil este vorba despre granița stabilită între România și
URSS?
Marian Lupu: Noi, dacă Dumneavoastră atent ați citit
declarația noastră, ne am referit la Tratatul de Bază și Tratatul la
Frontieră, adaptate la realitățile create. La Tratatul de Bază dileme nu
există, după cîte știu eu – este nevoie ca el să fie semnat și
ratificat cît mai urgent. Avînd în vedere, că obiectivul nostru comun
este stabilitatea și prosperitatea în această regiune a Europei,
integrarea Republicii moldova în Uniunea Europeană. Semnarea acestui
Tratat ar înlătura orice suspiciune din partea multor persoane din țara
noastră. Cu referire la graniță, eu sunt convins, că într-un final se va
găsi o soluție ce va avantaja ambele părți. Nu vreau să reamintesc
despre multitudinea speculațiilor, de diferit gen, asupra semnării
acestui Tratat și a Tratatului de Bază. Semnarea Tratatului la frontieră
se înainta în calitate de condiție pentru semnarea Convenției Europei a
micului trafic la frontieră. Convenția a fost semnată, regimul
traversării frontierii fără vize va funcționa începînd cu finele lunii
martie – inceputul lunii aprilie, și n-au apărut nici prăpastii, și nici
pedepsele egiptene, așa cum se spunea. Totul e în regulă. În jurul
cîtorva chestiuni legate de relațiile bilaterale moldo-române s-au
rostit o mulțime de speculații, false și inutile. S-a folosit imaginea
unui dușman și frica față de el. De aceasta este necesar de a se
debarasa.
Garanția consolidării statalității moldovenești este
implementarea eficientă în carul țării noastre a standartelor europene.
Cum ne arată procesul istoric și practica actuală internațională,
frontiera nu este cel mai fundamental pilon pentru independența și
suveranitatea țării. În cazul nostru, integrarea Republicii Moldova în
arealul democrației și a valorilor europene, sistemului de garații și
norme, ce reglează relațiile bilaterale dintre două state democratice,
va apăra mult mai eficient atît independența, cît și suveranitatea
țării, în schimbul graniței cu forțe armate și sîrmă ghimpată. Din
aceasta și vom reeși în discuțiile cu colegii noștri români. Încă o dată
repet, sunt convins, că soluția va fi găsită.
eNews: Cum
comentați declarația recentă a ministrului afacerilor externe a
României, Domnului Teodor Baconschi, precum că conceptul „moldovenism”
este „o structură artificială etnică și geopolitică…”, despre, faptul
că România „la baza argumentelor științifice respinge orice cerere, care
ar fi susținut ideea existenţei unei limbi şi națiuni moldoveneşti,
diferită de cea română” ș.a.? Despre aceasta s-a scris mult în presă.
Marian
Lupu: Aici am să fiu la fel de nediplomatic ca și Domnul Baconschi,
care după părerea mea, sunt profund convins, nu ar trebui, în calitatea
sa de înalt oficial, să se exprime în acest mod. Dacă nu mă greșesc ,
ministrul Baconschi a afirmat, că anume moldovenismul continue să
bîntuie relațiile diplomatice în aceasta parte a lumii. Astfel de
afirmații a oficialilor de la București – sunt declarații ofensatoare la
adresa majorității cetățenilor țării noastre, anume aceste afirmații
„bîntuie” , cum s-a exprimat Domnul ministru, relațiile noastre
bilaterale, înrăutățesc corelațiile noastre și devine un obstacol serios
pentru o cooperare fructuoasă. Consider, că aceste afirmații ale
ministrului Baconschi au fost o mare greșeală a primului diplomat al
României.
eNews:De la tematica internațională, vom
trece la
problemele interne,dar la fel din categoria „complicate”, „rafinate”.
Comisia, formată de președintele interimar, Domnul Ghimpu, de condamnare
a comunismului. Tema aceasta nu părăsește paginile edițiilor de presă
nici astăzi, acest subiect este discutat la fiecare colț. Dumneavoastră,
v-ați exprimat deja, intr-un fel la acest subiect, dar la general. Ați
putea să concretizați care este poziția PDM în privința acestui subiect?
Marian
Lupu: Poziția noastră e simplă. Sarcina Comisiei constă în
identificarea și prezentarea opiniei publice a faptelor necunoscute în
istoria țării noastre reșind din acea perioadă. Este interzisă orice
influență politică asupra lucrului efectuat de acestă Comisie. Noi vom
fi foarte insistenți asupra realizării acestor obiective. În nici un caz
nu pretindem la prerogativele președintelui interimar, considerăm, că
la întrebările de acest gen e nevoie de mai mare transparență,
consultații și discuții prealabile, chiar și cu partenerii din AIE. În
acest caz, Domnul Ghimpu, a procedat după propria inițiativă, Desigur,
era cazul de o abordare mult mai amănunțită în alegerea denumirii
Comisiei, care urmează să condamneze, după cum se prezintă, nu
comunismul, dar crimele comise de acesta. Sunt întrebări și la
componența Comisiei. Nu insistați, careva nume concrete, nu le voi
pronunța. Scopul activității anume în această perioadă (20 de ani de la
destrămarea URSS, în condițiile unei crize econamice mondiale profunde,
crizei politice din țară, și nedășirea convergențelor în opinia
publică), de asemenea e o întrebare foarte, și foarte mare.
Acum
discuțiile la cest subiect sunt întîrziate, Comisia a fost formată și
și-a început activitatea, iar noi vom urmări atent, asupra activității
ei.
eNews: Din același pachet de întrebări. Guvernul a
luat
decizie asupra instalării unui monument victimelor din 7 aprilie și
redenumirea unei străzi principale din orașul Chișinău onorarea
evenimentelor din aprilie 2009. Poziția Dumneavoastră privitor la
aceasta?
Marian Lupu: Este pentru prima dată, cînd noi ne
expunem
la acest subiect. Atît poziția mea personală, cît și poziția PDM sunt
identice: pînă ce nu au fost anunțate rezultatele investigației Comisiei
Speciale privind evenimentele din 7 aprilie nu trebuie întreprinse nici
un fel de acțiuni ce duc la eroizarea și perpetuare acestora. Ne
pronunțăm categoric împotriva acestei inițiative, care arată ca o
încercare grăbită a unor politicieni de a ridica un monument venirii lor
la putere.
E necesar să permitem comisiei să finiseze investigațiile
și într-o atmosferă liniștită să luăm o decizie corectă. Noi avem o
mulțime de probleme cu adevărat importante, soluționarea cărora necesită
resurse financiare semnificative. Mai bine banii pentru ridicarea
monumentului și confecționarea placuțelor cu denumirea „noii străzi” ar
fi dați familiilor celor care au decedat atunci. Eficiența ar fi mai
mare.
Mă miră faptul că, oamenii insistă la inițiativele legate de
aceste probleme, care pot destabiliza opinia publică, și așa plină de
bulversări, să creeze premise pentru o modificare totală a tot ce
există. Se va schimba puterea – monumental va fi dărîmat, iar denumirea
străzii se va schimba. Dacă aceste decizii nu vor fi rezultatul
consensului societății, acordul lor. După părerea mea, este evident.
eNews:
Privitor la deciziile, ce ar putea și mai mult să dezbine societatea.
Nu considerați Dumneavoastră, că astfel de inițiative sunt foarte multe,
și se axează de obicei pe problemele legate de identitatea națională,
de limbă, de istorie etc.?
Marian Lupu: Noi în cadrul
partidului,
le numim „întrebări blestemate ale moldovenilor”. PDM a declarat din
start, și nu o dată, că toate acestea întrebări, în situația în care în
fața Republicii Moldova, dar și în fața AIE stau un complex de
întrebări, foarte dificile legate de reformarea, modernizarea țării,
trebuiesc amînate, și în nici un caz exagerate. Pînă acum, în societatea
noastră nu a existat o părere omogenă la multele dintre acestea.
Expunerea în permanență în societatea noastră a diferitor tipuri de
inițiative din categoria acestor întrebări absurde, și mai mult o
dezbină, creează și mai multe dificultăți și obstacole în soluționarea
problemelor stringente ale țării: sărăcie, corupție, justiție vicioasă,
falimentarea educației și medicinei, șomajul etc. În societate se
creează impresia, că aceste inițiative se vehiculează anumit, pentru a
sustrage atenția cetățenilor de la neputința autorităților de gestionare
efectivă a statului. Aceste metode erau utilizate de fosta conducere.
Actuala conducere (o parte din ea) operează cu aceleași metode. Aceasta
sunt inacceptabile. PDM consideră, că astfel lucrurile nu mai pot
continua, „problemele blestemate ale moldovenilor” trebuie lăsate pe
seama timpului și a savanților. Ei le vor așeza pe toate la locul lor.
Noi categoric vom fi împotrivă diferitor proiecte și inițiative de acest
gen, și le vom considera ca o încercare directă de a dezbina Alianța și
a împiedica activitatea asupra soluționării problemelor stringente, cu
care se confruntă atît actuala guvernare, cît și statul.
eNews:
Nu pot să mă abțin și să nu vă întreb despre așa numitul dosar Cibric și
despre înregistrarea la Ministerul Justiției a organizației „Mișcarea
Național-Creștină” în frunte cu legionarul notoriu S.Lașcu? Cibric, după
cum se vede, a scăpat doar cu o spaimă ușoară, iar Ministerul
Justiției, organizația în frunte cu Lașcu, a înregistrat acest grup
nazist.
Marian Lupu: Pentru noi de la bun început a fost
clar, că
în cazul cu demontarea Hanuchiei avem de afacere cu un act de
antisemitism, extremism religios și intoleranță. Și anume așa, aceste
evenimente, după cum considerăm, trebuie tratate de organele competente.
Participanții acestei acțiuni indecente trebuie să răspundă așa cum
scrie legea. Ce pedeapsă se prevede pentru antisemitism, extremism
religios și intoleranță?
eNews: Pentru aceasta pot fi
trași și la
răspundere penală?
Marian Lupu: Eu nu consider, că
aceasta se
poate hotărî doar cu aplicarea amenzii de 600 lei. Din cite eu înțeleg,
așa numitul dosar Cibric, a stîrnit interes nu numai la cei, ce s-au
întîlnit în cadrul vizitei oficiale în SUA, a premierului Filat. Opinia
publică de acasă, cît și din afară nu poate fi neglijată.
Ceea ce
ține de înregistrarea organizației „Mișcarea Național-Creștină”, se
poate presupune că, Ministerul Justiției, a abordat acest subiect cu o
poziție în exclusivitate formală. Se pare că, la luarea deciziei privind
înregistrarea a uneia sau a altei formațiuni, organizația se cercetează
nu doar în baza actelor de constituire, dar și a activității practice a
acesteia. În ce privește practica lui S.Lașcu și organizația acestuia,
aici, după părerea noastră, avem temei de revizuire a deciziei de
înregistrare. Cei ce nu sunt de acord cu Ministerul Justiției au
posibilitatea permanentă de a se adresa în instanță. Apropo, în instanța
de judecată, consider, se pot adresa, și cei ce nu sunt de acord cu
decizia Ministerului Justiției privind înregistrarea formațiunii. Repet,
noi, PDM, considerăm că acestă organizație extremistă și nazistă nu
trebuie înregistrată în Republica Moldova.
eNews: Noi avem
o
mulțime de întrebări cu caracter economic, social, dar mă tem că noi nu
putem să cuprindem întreg spectru de problem într-un singur interviu.
Dar totuși, permiteți-mi să vă adresez încă o întrebare. El atinge
problema modificării constituției, aici este o mulțime de informație ce
se contravine, aș vrea să primesc o claritate din partea Dumneavoastră:
ce, unde și cînd se va modifica în Constituția noastră?
Marian
Lupu: Probabil e mai ușor să răspund la toate întrebările din sfera
economică și socială, decît la unul despre Constituție. O să pornesc de
la aceea, că o decizie comună la acest subiect nu a fost luată. Nici în
cadrul Comisiei constituționale nu există o părere comună la aceste
întrebări, în afară de aceea, că ceva totuși trebuie schimbat. Din
aceasta reese și PDM. Trebuie de schimbat ceva, fiindcă problemele
constituționale lărgesc sfera crizei politice, cu care se confruntă
Republica Moldova. Ideal ar fi fost, într-un mod mult mai responsabil, a
clasei politice actuale, toate problemele puteau fi soluționate prin
baza unui dialog și compromisuri, chiar și în limita actualei
Constituții. Dar noi avem de lucrat, cu cine avem, de aceea este nevoie
de a opera modificări la legea principală a țării. La această etapă pot
afirma cu siguranță doar că, noi toți trebuie să rămînem ferm în cîmpul
jurisprudenței, nici o mișcare cu caracter ilegal nu trebuie să
persiste. Dacă noi și modificăm ceva, aceasta trebuie să fie exclusiv o
abordare juridică. Cu toate acestea, aceasta va deschide pe viitor
posibilitatea de a evita moment cu modificarea Constituției pe baza la
aceea, că nu a fost respectată legea și procedura ș.a. în timpul
modifocării anterioare. În acest context ajutorul și recomandările
Comisiei de la Veneția, cel mai semnificativ organ juridic
internațional, competent în problemele dreptului constituțional, pentru
noi au un caracter prioritar. La sfîrșitul lunii februarie în Republica
Moldova va sosi delegația Comisiei de la Veneția, care vor avea
întîlniri bilaterale cu liderii din AIE, opoziție și alte persoane,
implicate în proces. Cred că, după rezultatul acestei vizite vom putea
spune în ce mod vom recurge la modificarea Constituției (dacă va fi în
general) într-o perspectivă mai scurtă. Deci în acest an. Pînă ce, nu am
ce să adaug.
sursa: eNews
